Dramele traducătorului în budoarul autorului. Cum traducem limbajul licențios

APEL către edituri, firme de subtitrare, instituţii publice şi private din România care lucrează cu traducători literari
22/01/2018
Atelierele Transnaționale ”Scriitori și traducători 2018”
16/04/2018

Atelier de discuţie ARTLIT – Miercuri – 28 martie 2018 – ora 19.00, Sala Perpessicius – Muzeul Național al Literaturii Române (Str. Nicolae Crețulescu nr. 8)

Philip Larkin indica 1963 drept anul revoluţiei sexuale în societatea britanică, revoluţie anunţată tocmai de achitarea cărţii lui D. H. Lawrence de acuzaţia de obscenitate: „Sexul a început să se practice/ în o mie nouă sute şaizeci şi trei/ (cam târziu pentru mine) -/ Între sfârşitul interdicţiei «Chatterley»/ Şi când au scos Beatleşii primul LP” (Annus Mirabilis, traducerea noastră). Citind unele traduceri literare contemporane, ai impresia însă că în România interdicţia pudibondă s-a relaxat prea puţin.
Astfel, cu toţii ne vom fi lovit de câte o „mătărângă” şi vom fi eflorat cel puţin o „fofoloancă” în timpul lecturii unor traduceri în limba română. De cele mai multe ori, verifici şi ţi se confirmă că textul original nu datează din perioada desuului cu mânecuţă. Şi te miri. De ce ne e aşa de frică să folosim cuvintele tari pe care le-ar impune originalul? La fel de adevărat, nu puţini sunt cei care încă tresar când citesc într-o carte cuvintele de patru sau cinci litere, considerate vulgare.

În aceste condiţii, cum procedăm când traducem pasaje explicite? Cum alege traducătorul între arhaisme-eufemisme şi cuvinte tari când convenţiile impuse limbii române, nu în ultimul rând de politicile editoriale, se opun jignite? De unde reticenţa de a integra limbajul vorbit şi argoul în limba română scrisă, în special în traducerile literare? Cenzură sau autocenzură?

ARTLIT vă invită alături de Luana Schidu, traducătoarea trilogiei Jurnalul dragostei de Anais Nin, şi George Volceanov, cunoscut pentru isprava retraducerii lui Shakespeare cu expresiile obscene la locul lor, la o discuţie fără perdea despre tribulaţiile traducătorului faţă-n faţă cu limbajul licenţios. Discuţia va fi moderată de Ioana Miruna Voiculescu, traducătoare literară cu preocupări antropologice şi membră ARTLIT.

Accesul la Atelierele de discuţie ARTLIT este liber. Pentru mai multe informaţii legate de acest eveniment vă stăm la dispoziţie la adresa artlit@artlit.ro.
www.artlit.ro // facebook.com/initiativa.traducatori
www.mnlr.ro // facebook.com/muzeul.literaturii.romane

Parteneri media: Accente, Agenția de Carte, Bookaholic.ro, BookMag, Ceaşca de cultură, Contemporanul, Filme-Cărţi.ro, IQool, LaRevista.ro, LiterNet.ro, News.ro, Observator Cultural, Radio România Cultural, România Liberă, Semne Bune, Suplimentul de cultură, The Romania Journal, TVR3, Ziarul Metropolis

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *