Europa-traducere (un manifest)

„Limba Europei este traducerea”, un eveniment ARTLIT la Livre Paris 2019
14/03/2019
#RaftulTraducătorului: Luana Schidu
18/03/2019

Europa-traducere (un manifest)

Bogdan Ghiu

Între 15 și 18 martie se va desfășura ediția de anul acesta a Salonului de Carte de la Paris (Livre Paris).

„Cu ocazia alegerilor europene care vor avea loc în luna mai 2019, cetățenii celor 28 de țări membre ale Uniunii Europene vor fi chemați să voteze pentru a alege în ce fel de Europă își doresc să trăiască. Cu această ocazie, Livre Paris dorește să celebreze în felul său bogăția și diversitatea patrimoniului literar european, și rolul pe care scriitorii și gînditorii îl au în construirea unei Europe deschise și plurale. Vom face, prin urmare, excepție de la tradiția Salonului de a avea în fiecare an, ca invitat de onoare, cîte o țară, pentru a primi, pentru prima oară, ca invitat de onoare un continent: Europa. (…) Europa reprezintă viitorul nostru, iar cultura constituie mai mult ca oricînd soclul pe care se impune să construim acest viitor”

Sébastien Fresneau, Directorul Salonului de Carte de la Paris

În anul unor alegeri europene mai mult decît problematice pentru însăși ideea de Uniune Europeană – mai exact, pentru proiectul de realizare al acesteia, care pare a fi obligat, prin presiuni din afară (așa-numita criză a refugiaților și, în general, presiunile migratorii asupra Bătrînului Continent, dar și „îndepărtarea continentelor”, adică disocierea Occidentului prin „trădarea” Statelor Unite ale Americii, adică prin transformarea Americii, „mari din nou”, într-un stat foarte mic) combinate, reacționar-reactiv, cu presiunile disruptive, centrifuge, neonaționalist-populiste dinăuntru, dacă nu să se reformuleze din temelii, măcar să adopte anumite corecții… esențiale –, ideea ca în loc de o țară să inviți un continent, Continentul însuși, propriul continent ca invitat de onoare este o excelentă idee de diplomație publică, culturală, în cel mai pur spirit neo-francez, dacă se poate spune așa, adică în cel mai bun spirit macronian.

Europa, dintotdeauna și pentru viitor, se scrie, înseamnă, așadar, cultură în primul rînd scrisă, altfel spus imaginație (ficțiune), dialog și dezbatere (concurență de viziuni) și circulație (comerț de idei), iar forța ei de a se impune (unii critici ar spune: de a se universaliza) și necesitatea, acum, dacă nu de a se reformula ca proiect, măcar, așa cum spuneam, de a se corecta (în primul rînd social și, antitetic deocamdată, climatic), are nevoie de scriitori și de gînditori, chemîndu-i, din nou, să iasă la rampă, așa cum au făcut-o întotdeauna. Căci, mai mult ca oricînd, spre deosebire de trecut, de însăși tradiția europeană (care este tradiția construcției europene), scriitorii și gînditorii, sau ceea ce pînă de curînd încă se mai putea numi „intelectuali”, nu se mai aud, stau deoparte, au fost excluși și/sau s-au retras ei înșiși.

Din nou însă, din tot acest luminos, demiurgic, tragic chiar, generos concert al creatorilor de cultură scrisă europeană, adică de „Europă”, lipsesc – adică sînt uitați – tocmai cei mai numeroși și mai activi, cei care nu doar scriu, ci țes, împletesc (și împlinesc) Europa, fiind, literal și în toate sensurile, cei mai reprezentativi pentru spiritul Europei: traducătorii. Și nu numai traducătorii ca profesie și activitate, ci însăși ideea de traducere, perspectiva traductorială sau traductivă asupra culturii și asupra Europei însăși, singura care a creat-o și care o poate re-crea.

Nu știu, încă, ce vor face alții, alte țări, începînd cu gazdele înseși, dar eu, cînd am aflat de acest „truc” al organizatorilor francezi, am lansat imediat o idee de bun-simț, care mi-a și fost pe loc acceptată de către responsabilii români, astfel încît la standul României (organizat, ca în fiecare an, de Institutul Cultural prin Centrul Cărții) voi avea plăcerea și onoarea – responsabilitatea, misiunea – de a „anima”, cum spun francezii, de a „modera”, cum spunem noi (ambele verbe fiind la fel de valabile, căci atunci cînd o discuție stagnează trebuie s-o „animi”, s-o însuflețești, iar atunci cînd se aprinde prea tare, s-o „moderezi”, să o domolești), o „linie” de dezbateri, sau o masă-rotundă în trei părți, pornind de la o propoziție devenită celebră, de fapt literal legendară și chiar, deja, mitică pe care Umberto Eco o va fi spus (toți spun asta) nu se știe cînd și unde: „Limba Europei este traducerea”.

Deci vineri, 15 martie, sîmbătă, 16 martie, și duminică, 17 martie, între 10.00 și 11.00, îi voi avea invitați pe Florica et Jean-Louis Courriol, Adriana Babeti, Andreea Răsuceanu, Ioana Pârvulescu, Philippe Loubière, Matei Vişniec, Cristian Fulaș, Nicolas Cavaillès, Mirella Patureau, Alexandru Călinescu, Mariana Negulescu-Cojan, pe care voi încerca să-i determin să analizeze și să proiecteze, să viseze Europa din perspectiva hiper-culturală sau intim-culturală (adică în același timp etică și politică, care poate face ca morala și pragmatismul să devină compatibile) a traducerii.

De ani buni, deja, sînt invitat să moderez/anim dezbateri și mese-rotunde la standul României de la Livre Paris, și de cîteva ori am făcut-o, deja, despre traducere, cu invitați străini. Anul acesta, însă, nu voi mai fi prezent doar à titre personnel, ci și instituțional, adică voi reprezenta Asociația Română a Traducătorilor Literari (ARTLIT).

Pentru că adevărata, adică cu adevărat efectiva idee culturală sau literară care poate relansa ideea de Europa este traducerea. Traducerea înțeleasă atît în litera ei literară, ci și în sipritul ei, ca politică-traducere. Doar ca traducere mai poate fi relansată, adică recunoscută, probabil, Europa.

La standul României de la Livre Paris voi încerca să corectez fatalul lapsus al organizatorilor, care au avut buna idee de a reaminti că Europa este în primul rînd o idee culturală, dar au uitat să-i numească pe cei mai intim lucrători ai ei, europenii sau europenizanții, europenizatorii în act care sînt traducătorii, „membranele celulare” care asigură metabolismul de bază al ideii de Europa.   

www.observatorcultural.ro, nr. 962 dd 15-03-2019

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *