Traducerea Textului Literar Contemporan

Traducerea valorii. Valoarea traducerii
25/05/2015
Profesia de traducator autorizat ar putea fi reformata din temelii de Ministerul Justitiei
09/06/2015

Astăzi, 25 mai, a avut loc dezbaterea despre traducere pe care o anunţam în postul anterior, organizată de Goethe Institut, Headsome Communication, Universitatea din București prin Masteratul pentru Traducerea Textului Literar Contemporan şi destinată în principal studenţilor de la Masteratul de Traducere. Am reprezentat împreună cu Andrei Anastasescu Asociaţia ARTLIT, alţi câţiva membri ai asociaţiei au participat de asemenea.

A fost, cred, o dezbatere utilă pentru studenţi, deoarece le-a oferit o perspectivă din „lumea reală” a traducerii, din partea unor editori, traducători, agenţi literari etc. S-a vorbit despre relaţia traducător-editor şi, poate surprinzător, a existat un consens general în jurul ideii că în momentul de faţă, la nivelul tarifelor de acum, NU se poate trăi din traducerea literară. Opţiunile s-au despărţit abia după acest nivel, în măsura în care unii participanţi au considerat că această situaţie este relativ normală şi poate continua fără ca asta să afecteze sistemic nivelul calitativ al traducerilor şi bunul mers al acestui domeniu, iar alţi participanţi (printre care şi noi, desigur), au susţinut că situaţia poate şi trebuie să se amelioreze, iar tarifele să crească atât pentru a permite traducătorilor literari să trăiască decent, cât şi pentru a profesionaliza mai bine această ocupaţie şi pentru a impune nişte standarde mai bune în domeniu.

Peste această discuţie s-a suprapus, firesc, discuţia mai veche despre statutul traducătorului, „artist” vs. profesionist. Din nou, am susţinut că traducătorul trebuie să fie neapărat un profesionist, într-un sistem de organizare a profesiunii bine reglementat, fără ca pentru asta să fie mai puţin creator, dar e esenţial să recunoaştem importanţa dimensiunii economice şi sociale a profesiunii noastre şi să îi acordăm atenţia pe care o merită.

La dezbatere a participat şi Maria Hummitzsch, din partea asociaţiei germane a traducătorilor literari, care a vorbit despre unele modalităţi şi practici concrete de lucru ale asociaţiei germane, inclusiv de modalităţi de promovare a traducătorilor în societate în general. Maria Hummitzsch a subliniat şi ea importanţa asocierii traducătorilor, a acţiunii comune şi a mutării acestei ocupaţii din zona de hobby intelectual în cea de profesiune. Împreună cu ea şi cu ceilalţi participanţi am discutat despre ce ar putea face în continuare ARTLIT, de exemplu evenimente publice de ziua traducătorilor sau la târgurile de carte (dar discuţia propriu-zisă şi detaliată despre viitoarele acţiuni ale ARLIT va urma, desigur, pe lista de email a membrilor).

Pînă la crearea site-ului asociaţiei, ne revedem aici pentru informarea tuturor celor interesaţi despre asociaţie şi acţiunile ei, pentru a răspunde la orice întrebare etc. De asemenea, emailul asociaţiei artlit2013@gmail.com stă la dispoziţia oricui doreşte să contacteze asociaţia.

Ciprian Şiulea,
preşedinte ARTLIT

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *